O comedie spumoasa

In Sex and the single girl (1964) Natalie Wood este Dr. Brown, un psihiatru de 23 de ani, care tocmai a publicat o carte cu titlu omonim cu cel al filmului, si care vede viata in alb si negru (observati ce sugestive sunt garderoba si decorurile din biroul si apartamentul sau). Tony Curtis este un jurnalist de tabloid, in cautare de subiecte senzationale. Povestea e frumos construita in jurul evolutiei relatiei dintre cei doi, cu interferente ale cuplului Henry Fonda-Lauren Bacall, situatia complicandu-se datorita temperamentului lui Bacall. La lista actorilor in rol secundar se adauga si Mel Ferrer. Iar scena cu urmarirea de masini dinspre finalul filmului e renumita.
Regizor: Richard Quine. Scenarist: Joseph Heller. Designer: Edith Head (castigatoare a 8 premii Oscar de-a lungul carierei sale la Holywood), un ingredient in plus care ma face sa urmaresc un film cu si mai mare atentie si interes. 

Filmul are toate ingredientele unei comedii de cea mai buna calitate, din categoria screwball comedy (gen Bringing up Baby sau Monkey Business, ambele cu Cary Grant): identitati gresite, probleme conjugale, insinuari cu tenta sexuala, interpretari si actiuni desfasurate intr-un ritm alert care te fac sa razi cu lacrimi. Natalie Wood este adorabila intr-un rol de comedie, singurul de acest gen in care am vazut-o pana acum, surpriza fiind extrem de placuta; Tony Curtis este amuzant ca intotdeauna, aluziile la hit-ul Some Like It Hot (1959), in care a jucat impreuna cu Jack Lemmon si Marilyn Monroe, aducand si mai mult umor filmului.


This entry was posted in Film . Bookmark the permalink.

One Response to O comedie spumoasa

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *